Dermatita atopică la câini

Cum putem defini dermatita atopică?

Termenul de „atopie” (greacă - atopos = ciudat, atipic) prima dată a fost descris în 1924 de Arthur Cooka și Robert Cooke pentru o tulburare cutanată „neobișnuită” sau „ciudată”, care a fost asociată în mod evident cu o tendință de ”moștenire”, atât pentru febra fânului cât și pentru astm.

Atopia nu este o boală ci mai degrabă un sindrom extrem de complex cu predispoziție genetică și cu manifestare cutanată, inflamatorie, pruriginoasă, cu semne clinice caracteristice și deseori asociată cu anticorpi IgE contra alergenilor din mediu.

Există câini la care atopia apare din cauza hranei sau pot exista indivizi la care nu se poate demonstra prezența unei reacții de hipersensibilitate mediată IgE împotriva alergenilor.

Ce sunt anticorpii IgE?

Sunt anticorpi produși de sistemul imun, cu rol important în apărarea organismului, dar care la indivizi predispuși sunt capabili sa declanseze o reactie alergică imediată, după recunoașterea și legarea de un antigen specific introdus în organism.

Ce este un sindrom?

Un sindrom este un caz special de asociere a mai multor semne clinice care pot apărea simultan la același pacient. Cuvântul "sindrom" provine din greacă, unde înseamnă "rulați împreună". Un sindrom, datorită condițiilor multiple de boală,  nu poate fi urmărit până la o singură cauză. Cauza reală a afecțiunii este foarte complexă și multifactorială. Uneori, sindromul este numele asociat unui set de simptome înaintea depistării reale a cauzei procesului patologic.

Cât de frecventă este atopia la câini?

Atopia este printre cele mai des întâlnite afecțiuni la câini.

Afectează 3-15% din câini și reprezintă 3-30% din problemele dermatologice.

La ce vârstă apar primele simptome?

60-80% dintre pacienți vor manifesta primele semne între vârsta de 6 luni și 3 ani.

Cel mai frecvent se manifesta între de 1,6 - 2,5 ani.

Excepție: dermatita atopică indusă alimentar ↔ poate să apară și în afara intervalului de vârstă menționat mai sus.

Atenție! Vârsta la care se pune diagnosticul de cele mai multe ori nu coincide cu debutul bolii. În majoritatea cazurilor, diagnosticul se pune la mult timp după apariția primelor semne.

Care sunt cele mai predispuse rase?

Basset hound, Beagle, Boston terrier, Boxer, Bull terrier, Shar-Pei, Cocker spaniel, Dalmațian, Bulldog englez, Bulldog francez, Ciobănesc german, Golden retriever, Labrador retriever, Caniche, Mops, West highland white terrier, Yorkshire terrier etc.

Atopia se întâlnește și la metiși.

Incidența este influențată de variațiile zonale ale rasei, popularitatea anumitor rase, fondul genetic al nucleelor de reproducție etc.

Stilul de viață al animalului poate influența manifestarea bolii?

Incidența este mai mare la câinii de apartament comparativ cu câinii de curte și/sau câinii cu mult acces în exterior.

Incidența este mai mare în mediul urban vs. mediul rural.

Protocolul terapeutic multimodal presupune și analiza mediului în care trăiește cățelul, cu recomandări privind temperatura ambientală, intervalul/durata plimbărilor și zonele în care se desfășoară acestea.

Există o sezonalitate în manifestarea atopiei la câini?

Boala nu se poate corela cu niciun sezon sau anotimp, dar în anumite perioade din an simptomele clinice se pot accentua (depinde de pragul de toleranță al fiecărui individ, de severitatea infecțiilor secundare, de prezența și abundența alergenilor din mediu și de seriozitatea cu care se respectă indicațiile medicului veterinar, privind controlul multimodal al manifestărilor clinice)

Care sunt primele semne ale atopiei?

Atopia în primă fază se manifestă cu prurit de la ușor/moderat până la intens/sever.

Atenție! Prurit este considerată orice manifestare de: scărpinat, lins, mușcat, grataj, frecare de covor sau de obiecte din jur, scuturarea capului (ex. otita).

Când putem suspiciona atopia?

Criteriile Favrot ajută la orientarea spre un diagnostic în cazul unui pacient cu prurit.

Pot fi otitele externe corelate cu atopia?

Majoritatea cazurilor de otită externă la câini, mai ales cele recidivante, se datorează unor reacții alergice în special la hrană, dar pot să apară otite recidivante și din cauza atopiei.

Din aceste considerente, conduita protocolului terapeutic în caz de otită se aseamănă mult cu cel aplicat pentru diagnosticul și controlul dermatitei atopice.  

Cum putem evalua în mod obiectiv intensitatea pruritului?

Scorul pruritului este efectuat de către proprietar și reprezintă un instrument important pentru evaluarea obiectivă a pacientului, inițierea protocolului terapeutic și monitorizarea terapiei.

Care regiuni corporale sunt cele mai afectate?

Cap – buze, periocular, fața, pavilionul auricular fără afectarea marginilor

Membre – interdigital, digital, partea anterioară a coatelor, jaretul

Partea ventrală a corpului – axilar, zona pieptului, zona ventrală a abdomenului, perineal, perianal, zona ventrală a bazei cozii  

În fazele incipiente și/sau în caz de prurit ușor, leziunile pot fi absente.

Ulterior datorită pruritului, a inflamației și complicațiior, care de multe ori se asociază cu suprainfecții bacteriene/levuri, leziunile devin tot mai evidente.

Cum evaluăm obiectiv severitatea leziunilor?

Leziunile se evaluează prin scorul CADESI-4 de către medicul veterinar în timpul consultului dermatologic.

Cele 20 de regiuni corporale prezentate în imaginea de mai sus vor fi examinate și comparate cu imaginile din tabelul de mai jos.

De ce sunt importante scorul pruritului și scorul CADESI-4?

Scorul pruritului și scorul cadesi-4 oferă medicului veterinar o imagine de ansamblu despre starea pacientului. Totodată, reprezintă și un instrument extrem de precis pentru alegerea terapiei și monitorizarea evoluției bolii.  

Ce alte afecțiuni se pot manifesta prin dermatită pruriginoasă?

Anumite infecții bacteriene, infecții fungice, infestația cu paraziți externi (purici, râie sarcoptică, râie demodecică, cheiletiela etc.), alergia la saliva de purici, reacții alergice de contact, pruritul psihogenic, factori iritanți de contact, procese tumorale cutanate (limfom epiteliotrop), alergia la alimente.

Există afecțiuni pruriginoase care pot coexista cu dermatita atopică?

Da! În special infecțiile bacteriene sau fungice, infestația cu purici și reacția alergică la saliva de purici, pruritul psihogen și dermatita alergică la hrană pot coexista cu atopia. În aceste cazuri apare exacerbarea manifestărilor clinice.

Din ce cauze apare atopia?

Atopia este un sindrom extrem de complex care rezultă din prezența concomitentă pe același pacient a unor dereglări și anomalii multiple, care vizează mai multe sisteme, aparate și funcții din organism: probleme genetice, anomalii structurale și funcționale severe la nivelul pielii, alterarea barierei cutanate, pierdere de apă prin piele, modificarea microbiomului cutanat, pătrunderea unui număr mare de alergeni din exterior, dialog eronat între celulele imune, isterizarea celulelor imune de la nivelul pielii, declanșarea unui proces inflamator aberant la nivelul pielii, stimularea exagerată a terminațiunilor nervoase și declanșarea senzației de prurit, etc. 

Atenție! La anumiți indivizi predispuși, flora cutanată normală (formată din bacterii și levuri) poate fi considerată factor primar pentru atopie. Sistemul imun ”isteric” al pacientului percepe și gestionează în mod eronat prezența florei cutanate autohtone.

În alte situații, un factor declanșator poate fi hrana consumată. Totodată, există indivizi atopici la care nu se poate demonstra o reacție de hipersensibilitate mediată prin IgE împotriva unor alergeni.

Putem identifica evenimentul care a declanșat atopia la un câine predispus?

Având în vedere complexitatea sindromului și interconexiunea dintre factorii favorizanți și cei predispozanți, identificarea precisă a factorului declanșator este aproape imposibilă.

Pruritul apare când o multitudine de factori/condiții coexistă, depășind împreună pragul de toleranță al organismului.

Din aceste considerente terapia multimodală care vizează eliminarea/ameliorarea fiecărui factor predispozant/favorizant în parte, are un rol extrem de important în succesul terapeutic.

Poate reprezenta atopia un pericol pentru sănătatea animalului?

DA! Pruritul, starea de disconfort continuu, suprainfecțiile și durerea persistentă, reprezintă un factor de stres cronic extrem de puternic, atât pentru animal cât și pentru proprietar. Stresul cronic declanșează treptat inhibarea și deteriorarea unor procese fiziologice importante precum somnul, starea psihică, digestia, replicarea celulară, secreții/excreții enzimatice și hormonale, sistemul imun etc. În acest context, există un risc foarte mare ca pe lângă boala primară, să apară treptat și diferite comorbidități secundare, intensificând cercul vicios în care pacientul este captiv.

Există șanse de vindecare din atopie?

În momentul de față boala este incurabilă. Obiectivul terapiei multimodale este de a controla manifestările clinice și cel mai important îmbunătățirea calității vieții pacientului.

Cât timp durează tratamentul dermatitei atopice?

Câinii diagnosticați cu dermatită atopică vor avea nevoie de atenție, tratament și monitorizare pentru tot restul vieții.

Protocolul terapeutic necesită o adaptare periodică la nevoile individului, cu scopul de a-i oferi confort maxim cu risc minim de reacții adverse pe temen lung.

Câinii atopici pot fi folosiți la reproducție?

NU! Monta este interzisă!

Din moment ce la baza atopiei există și o problemă genetică, indivizii atopici trebuie obligatoriu scoși de la reproducție.

De ce se recomandă verificarea integrității căilor respiratorii la câinii brahicefalici?
(brahicefalic = cu botul scurt, ex. Buldog Francez, Bulldog Englez, Mops)

Teoretic, orice factor de stres cronic, pe termen lung prezintă riscul de a induce o dereglare la nivelul sistemului imun și la nivelul altor aparate, sisteme și funcții din organism. La câinii brahicefalici, datorită modificărilor/defectelor structurale de la nivelul căilor respiratorii (nări, cavități nazale, vălul palatin, epiglota, inelele traheale etc.), aerul ajunge cu dificultate în alveolele pulmonare. Stările de hipoxie, deficitul cronic de oxigen și efortul de a respira reprezintă un factor de stres cronic puternic pentru organism.

Din moment ce sistemul imun deficitar este o componentă importantă în patologia dermatitei atopice, se recomandă efectuarea unui consult medical veterinar de specialitate, privind integritatea căilor respiratorii superioare la rasele de câini brahicefalice.

De ce sunt importante investigațiile periodice de laborator? 

Deși câinii sunt animale domestice, au păstrat numeroase caracteristici de la strămoșii lor sălbatici la care manifestarea semnelor de boală înseamnă vulnerabilitate față de prădători și/sau pentru poziția ierarhică în grup. Din aceste considerente, animalele și-au dezvoltat mecanisme complexe pentru mascarea afecțiunilor de care suferă.

Modificările patologice care pot fi identificate prin examene de laborator, de multe ori  sunt prezente înaintea semnelor clinice de boală. Pentru aceasta este nevoie obligatoriu de investigații periodice de laborator.  

În care situații sunt esențiale analizele de laborator?

•        Depistarea timpurie a bolilor ascunse sau a afecțiunilor concomitente
•        Efectuarea în siguranță a protocoalelor de anestezie
•        Alegerea corectă a medicamentelor și adaptarea terapiei la pacient
•        Monitorizarea evoluției bolii și ajustarea continuă a terapiei

 Diagnosticul si terapia dermatitei atopice la câini în următorul articol