Căpușa, o minune a naturii!
- Din punct de vedere taxonomic...
...căpușele sunt încadrate în 3 familii mari, ixodidele sau căpușele tari (ex. Ixodes ricinus), argasidele sau căpușele moi (ex.Argas persicus) și nutalidele, cu o singură specie cunoscută, Nuttalliella namaqua (Africa de Sud, Tanzania, Namibia) la care putem gasi atât caracteristici întâlnite la ixodide/argaside, cât și caracteristici proprii.
- Majoritatea persoanelor când aud denumirea de căpușă...
...se gândesc exclusiv la căpușele din familia Ixodidae. Într-adevăr, acestea sunt și acele căpușe cu care ne intersectăm cel mai des și care provoacă cea mai mare spaimă în rândul oamenilor; în special din cauza bolilor transmise, precum boala Lyme, paralizia de căpușe, encefalita virală, anaplasmoza, ricketioza etc.
Din aceste considerente, în cele de mai jos prin cuvântul ”căpușă” ne vom referi doar la căpușele din familia Ixodidae
- Biologia lor complexă...
...dovedește că avem de-a face cu un organism extrem de ”inteligent”, cu o experiență de peste 100 de milioane de ani în supraviețuire și în dezvoltarea diferitelor metode de adaptare la schimbările condițiilor de mediu.
Căpușă într-un chihlimbar de aprox. 99 millioane de ani
Ticks parasitised feathered dinosaurs as revealed by Cretaceous amber assemblages
Peñalver et al. , Nat Commun 8, 1924 (2017).
https://doi.org/10.1038/s41467-017-01550-z
- Căpușa nu este o insectă!...
...este un acarian, ceea ce înseamnă că se află într-un grad mai mare de rudenie cu paianjenii și cu râia decât cu oricare dintre speciile de insecte. Prezintă un stil de viață pe care-l numim parazitism, deoarece în mod intermitent se fixează de un organism gazdă și se hrănește cu sângele acestuia. Durata de viață, în funcție de specie, este de aproximativ 2-3 ani, timp în care se hrănește doar de 3 ori, iar între hrăniri, perioadă care poate dura de la săptămâni pănă la ani, trăiește liberă în mediu.
- Căpușele sunt active...
...cât timp temperatura ambientală se menține în medie peste 8⁰C. Sub acest prag, majoritatea căpușelor vor intra într-o stare de ”hibernare”, asigurând astfel supraviețuirea până-n primăvara anului următor. În adăpostul sau cuibul animalelor, dacă limitele de temperatură se mențin peste pragul critic, căpușele pot rămâne active și în timpul iernii.
Există și specii de căpușe care și-au adaptat stilul de viață la condiții climatice extreme cum ar fi mediul Antarctic (Ixodes uriae) sau la altitudini de peste 3000 de metri, în munții Himalaya (Haemaphysalis aponommoides).
Totodată, să nu uităm și de simbioza care poate exista între anumite specii de căpușe și Anaplasma phagocytophilum. Această bacterie are un stil de viață obligatoriu intracelular. În urma transmiterii de către căpușă poate provoca îmbolnăviri în rândul oamenilor și animalelor. Ce este foarte interesant, acest microorganims are capacitatea de a activa și de a intensifica mechanismele anti-îngheț din organismul căpușei. Astfel, căpușa poate să rămână activă și la temperaturi care în mod normal ar induce starea de hibernare.
- Organismul gazdă...
...poate fi orice animal cu sânge rece sau cald (amfibieni, reptile, păsări, mamifere)
- Dar nu moare în apă?
Nu! Anumite specii pot rezista chiar și 2 săptămâni sub apă!
Pe uscat, căpușa respiră cu ajutorul stigmelor. 2 orificii respiratorii care se pot observa lateral, pe corpul căpușei în spatele ultimelor membre.
În apă, peri foarte fini și proiecții cuticulare subțiri din jurul celor 2 orificii respiratorii, datorită caracterului super hidrofob și tensiunii superficiale a apei, vor reuși sa mențină o peliculă de aer între stigmă și apă asigurând schimbul de gaze prin extragerea oxigenului din apă. Posibil să apară și respirație anaerobă împreună cu reducerea ratei de metabolism celular.
În momentul de față, la nivel mondial se cunosc peste 700 de specii diferite de căpușe, habitând toate acele regiuni ale globului unde ele pot găsi o gazdă.
- Cele mai frecvente specii de căpușe...
...cu care ne intersectăm în arealul nostru fac parte din genul Ixodes, Dermacentor și Rhipichephalus. Căpușele Ixodes preferă zonele cu umbră și umiditate din păduri și parcuri, Dermacentor zonele cu umbră de pe malul apelor iar Rhiphicephalus rezistă bine la umiditate scăzută, căldură și raze solare puternice, motiv pentru care un habitat ideal pentru aceste căpușe sunt orașele, unde le putem găsi în crăpăturile din asfalt și pereții caselor etc.
- Căpușa prezintă un ciclu biologic complex cu 4 stadii evolutive:
ou, larvă, nimfă și adult.
- Larvă, nimfă, adult ← arată identic pentru un necunoscător.
Fiecare dintre aceste stadii va avea nevoie de o gazdă. În funcție de specia de căpușă, putem vorbi despre căpușe cu o singură gazdă (toate stadiile evolutive parazitează pe același animal gazdă), căpușe cu 2 sau căpușe cu 3 gazde la care fiecare stadiu evolutiv parazitează altă specie de animal/om. Căpușa rămâne atașată de gazdă doar pe perioada hrănirii. Pauzele între două hrăniri pot dura de la săptămâni până la ani.
1. Stadiul de larvă
Larva, imediat după eclozare este incoloră, măsoară sub 1mm și se poate recunoaște ușor → are doar 6 membre. Restul stadiilor evolutive, nimfa și adultul, vor avea deja 8 membre.
După eclozare (primăvara târzie), larvele rămân pe vegetația care se găsește aproape de sol, frunze căzute, firicele de iarbă etc. Din aceste considerente, gazdele ideale pentru larve sunt rozătoarele, mamiferele mici, șoarecii, iepurii, aricii, păsările etc., posibil și omul. Se hrănește în medie 3-4 zile după care cade în mediu și va năpârli în nimfă (primăvara anului următor).
2. Stadiul de nimfă
Nimfa, similar cu adulții, are deja 8 membre dar îi lipsește orificiul genital. În așteptarea gazdei, nimfa se urcă și pe vegetația care se află la o distanță mai mare de sol. Astfel se poate agăța și de animale de talie mai mare. După perioada de hrănire care durează 4-5 zile, cade în mediu, năpârlește și se transformă în adult, de obicei în același an.
3. Stadiul de adult
Se deosebesc de nimfe prin prezența orificiului genital. Diferența între sexe este foarte evidentă. Dimensiunea corporală este mai mare la femele (în special după hrănire) iar scutul acoperă doar partea anterioară a corpului la femele și toată partea superioară la masculi.
Adulții, în așteptarea gazdei, vor urca pe vegetație la o înălțime mai mare decât larvele și nimfele, după unii autori la max 1,5m de sol.
Prânzul sanguin durează aproximativ 7-10 zile, cu hrănire continuă la femele și hrănire continuă/intermitentă la masculi. În funcție de specie, împerecherea poate avea loc în mediu sau în majoritatea cazurilor, pe corpul animalului gazdă. Masculii mor după împerechere, iar femela după terminarea prânzului sanguin cade în mediu și în primăvara anului următor va depune de la câteva sute până la 5000 de ouă. După depunerea ouălor, femela moare.
4. Stadiul de ou
Numărul ouălor depinde în primul rând de cantitatea de sânge consumat. Ouăle vor fi așezate în mediu, într-un loc umed, ferit de razele solare și vor fi acoperite cu un material lipicios, gelatinos care va asigura protecție împotriva factorilor de mediu. Eclozarea larvelor are loc, de obicei, în primăvara anului următor.
- Găsirea gazdei
Organele de simț ale căpușei se pot găsi pe toată suprafața corpului, dar organul de simț cel mai important și cel mai complex se afla aproape de capătul primelor membre. Se numeste organul lui Haller care nu este altceva decât un senzor ultra performant și sensibil. Cu ajutorul lui, căpușa poate detecta și cele mai mici modificări în mediu (temperatură, umiditate, CO2, stimuli gustativi etc.) și va putea depista inclusiv acele cărări și zone pe unde se deplasează frecvent oamenii și animalele.
Având în vedere că în timpul deplasării căpușa de multe ori cercetează și analizează meticulos cu ajutorul organului lui Haller terenul și informația primită din aer, pentru un necunoscător într-un asemenea moment, aspectul primelor membre dă falsa impresie de antene, similar cu cele întâlnite la multe dintre insecte.
- ”Se aruncă de sus pe victima aleasă!”
...ceea ce nu este adevărat! Căpușa rămâne și așteaptă gazda în vegetația pe care s-a urcat, la o înălțime de max. 1,5m în cazul adulților și aproape de sol în cazul larvelor (cu excepția speciilor de căpușe care rămân în cuibul animalelor). Când simte prezența gazdei, își întinde membrele anterioare si cu ajutorul ghearelor se agață și se ancorează de corpul acestuia.
- Atașarea de gazdă
Căpușa se poate plimba mai multe ore pe corpul gazdei și va încerca penetrarea pielii în mai multe locuri până va găsi locul ideal de fixare.
Aparatul bucal este foarte complex și perfecționat la maxim pentru înțepat, tăiat, dilacerat și ancorat în țesuturile gazdei. Aspectul aparatului bucal diferă de la specie la specie putând fi mai gros și mai scurt sau mai subțire și mai lung.
Secreția glandelor salivare va contribui la macerarea țesuturilor asigurând totodată și efect anestezic, antiinflamator, anticoagulant, imunosupresor, etc.
După penetrare, căpușa va secreta o substanță cu rol de cement, cu ajutorul căreia aparatul bucal ancorat va fi lipit de țesuturile gazdei.
Avem speranțe mari că în urma citirii acestui articol, senzația de spaimă și de antipatie se va schimba cu una de admirație, iar la proxima întâlnire acest organism va fi văzut ca o minune a naturii.
- Hrănirea
După atașare, cu ajutorul enzimelor din salivă, căpușa va forma un adevărat bazin de colectare a sângelui. Hrănirea este bifazică și volumul de sânge absorbit crește exponențial după primele 24-48 ore de la atașare. Sângele este absorbit, filtrat și partea lichidă împreună cu secreția glandelor salivare va fi împinsă înapoi în țesuturile gazdei. Astfel, o femelă bine dezvoltată poate consuma până la 5-7 ml de sânge iar greutatea corporală poate să ajungă chiar și la 300X față de greutatea inițială.
- Importanța glandelor salivare
Glandele salivare sunt organe cheie în supraviețuirea căpușei!
Funționarea lor în parametri optimi și secreția lor sunt factori vitali pentru perpetuarea agenților patogeni transmiși de căpușe!
În mediu→ asigură menținerea echilibrului hidric prin fixarea apei din aer (larvă) și prin fixarea apei din organism, prevenind astfel pierderile prin evaporare (nimfă, adult).
În momentul fixării și după atașare → ”glandă exocrină” = asigură secreția enzimelor cu rol proteolitic, analgezic, antiinflamator, imunosupresor etc inclusiv molecule care vor activa anumiți agenți patogeni sau molecule cu care se vor masca anumiți agenți patogeni, favorizând astfel infecția (ex. Borrelia spp.)
În timpul hrănirii → pe lângă secreția continuă a substanțelor cu rol anticoagulant, imunosupresor, antiinflamator si anestezic, organul asigură resorbția apei din sângele absorbit și împingerea ei înapoi în țesuturile gazdei. Activarea acestei funcții împreună cu metamorfoza glandelor salivare are loc la aproximativ 24-48 de ore după atașare. Moment crucial în activarea și transmiterea unor agenți patogeni (ex. Babesia canis). Totodată, prin această funcție se va asigura absorbția și procesarea unei cantități mari de sânge într-un timp relativ scurt de timp (5-7 ml în 7-9 zile). Numărul și viabilitatea ouălor depuse va depinde de calitatea prânzului sanguin.
- Habitatul diferitelor specii de căpușe este într-o extindere accentuată..
...în special din cauza modificărilor climatice, intersectării din ce în ce mai frecvente cu flora și fauna silvatică și nu în ultimul rând, datorită posibilităților de a se deplasa într-un interval scurt de timp dintr-o arie geografică în alta.
Speciile de căpușe care habitau zonele mediteraneene se pot întâlni deja și în Europa centrală, speciile care erau întâlnite mai des în Europa centrală deja sunt prezente și în nordul Europei, dincolo de cercul polar. Totodată, se poate observa o migrare și în verticală prin prezența căpușelor la o altitudine unde până acum nu erau semnalate.
Un alt aspect important este reducerea perioadei de ”hibernare” ceea ce înseamnă o activitate mai intensă a căpușelor pe o perioadă mai lungă de timp în decursul unui an.
Toate aceste modificări în favoarea căpușelor crește riscul și incidența bolilor transmise de căpușe.
Despre cele mai frecvente boli transmise de căpușe și metode eficiente de control și combatere vom discuta în urmatorul articol!