Cautare
Articole recente

Parvoviroza - întrebări și răspunsuri

Întrebări frecvente despre parvoviroză

De ce parvoviroza se manifestă brutal la pui și la tineret iar adulții rămân asimptomatici?        

Ca replicarea virală să aibă loc, celula gazdă trebuie obligatoriu sa fie în fază de diviziune.
Celulele țintă pentru parvovirusul canin/felin sunt celulele care se află în replicație rapidă.
La pui și tineret, care se află în dezvoltare corporală intensă, virusul va avea posibilitatea să atace un număr mare de celule din diferite țesuturi și organe (intestin, măduvă osoasă, organele limfoide).  

La rasele de talie mare, în lipsa imunității, boala poate să apară și la o vârstă mai înaintată 8-9-12 luni, în funcție de momentul când se încheie dezvoltarea corporală.

Virusul parvo pătrunde în organism prin lezionarea mucoasei intestinale?                            

NU! Virusul pătrunde în organism pe cale bucală. Prima replicație se realizează la nivelul ganglionilor faringieni după care se instalează viremia și invadarea celulelor țintă din tot organismul. La nivelul intestinului ajunge tot pe cale circulatorie, celulele țintă fiind celulele germinative din fundul criptelor intestinale.

Cum apare diarea cu sânge?                                                                                                          

În urma viremiei, virusul atacă celulele germinative din criptele intestinale, blocând replicarea celulară. Treptat vilozitățile se necrozează și apare o denudare până la vasele de sânge. Leziunile apar în special la nivelul jejunului și ileonului.

Dacă inițiem tratamentul rapid când observăm primele picături de sânge, mai putem opri pătrunderea virusului în organism?                                                                                      

NU! Infecția a avut loc cu aproximativ 4-7 zile înainte, perioadă în care animalul era în faza de viremie. Primele picături de sânge nu coincid cu momentul infecției.

Ce cantitate de virus elimină prin diarea sangvinolentă un cățel bolnav?                                

1g de facale conține până la 10.000.000.000 de particule infectante. Cantitate suficientă pentru a infecta 10 millioane de câini (în condiții experimentale).

Cum putem diagnostica boala?                                                                                                                  

Coroborând datele obținute din epidemiologia arealului, anamneză, examenul clinic, rezultatele analizelor de sânge, rezultatul testelor rapide de antigen folosind tehnica ELISA. Diagnosticul se construiește tot timpul din mai multe bucăți de mozaic în care sunt incluse și metodele de identificare moderne mai puțin uzuale: hemaglutinare cu anticopri monoclonali, PCR-cantitativ, imunohistochimie. Aceste analize deja permit și identificare sușei de virus parvo implicat.

Cum poate supraviețui virusul parvo mai multe luni în mediul exterior?                                

Este un virus nud (fără anvelopă), cu un diametru de doar 20 nm, iar proteinele capsidei formând hexamere și pentamere se structureaza într-o “formă sferică” foarte rezistentă. Seamănă mult cu structura mingii de fotbal.

Cum putem obține un prognostic în parvoviroză?                                                                      

Un prognostic relativ acceptabil putem obține urmărind dinamica în timp a parametrilor:
Numărul total de leucocite (cu cât leucopenia devine mai severă cu atât șansele de supraviețuire scad)
Proteine totale + albumină (atenție la alegerea fluidoterapiei când valorile sunt mici!)
Potasemia (pierderi mari împreună cu proteinele din cauza distrucției vilozităților intestinale pe o suprafață mare)

Serurile hiperimune asigură o terapie mai eficientă și o vindecare mai rapidă?           

Conform studiilor administrarea serurilor hiperimune după apariția simptomelor clinice nu a influențat în mod benefic evoluția patologiei. Posibil să asigure o oarecare protecție dacă administrarea are loc în maxim primele 24-48 ore de la infecție. 

Cauza decesului în caz de parvoviroză?

În majoritatea cazurilor:                                      

Deshidratarea dacă terapia nu se inițiază din timp                                                                      

Leucopenie severă – virusul atacă linia proliferativă/germinativă leucocitară, organismul rămâne fără apărare

Pierderi masive de albumină și proteine totale cu scăderea dramatică a presiunii oncotice a sângelui           

Leziunile cardiace în urma replicării virale.

Pisicile se pot îmbolnăvi cu virusul parvo canin?                                                            

Conform ultimelor studii aproximativ 10-15% din cazurile de panleucopenie felină (parvoviroza felină) este cu parvovirus canin. Pisicile pot reprezenta o sursă de diseminare a virusului parvo canin în mediu.

De ce apare uneori ataxie, astazie și o postură ciudată a capului la puii de pisică care prezintă simptome clinice de parvoviroză felină (panleucopenie felină)?                                    

Formarea și dezvoltarea cerebelului continuă și în perioada postnatală. În cazul pisicilor această perioadă poate fi până la vârsta de 85 de zile. Parvovirusul felin prezintă un tropism și pentru celulele aflate în diviziune de la nivelul cerebelului. Din aceste considerente există posibilitatea ca anumiți indivizi să manifeste simptome nervoase și să rămână cu sechele după recuperare.

După vindecare animalul poate să rămână purtător și eliminator de virus?                            

După 14 zile infecția dispare din organism. Trecerea prin boală va asigura o imunitate pe tot restul vieții fără să rămână purtător și eliminator asimptomatic.                                                                          

DAR! virusul va rămâne prezent în mediu pentru o perioadă foarte lungă de timp. Va fi diseminat și transportat la distanțe mari pe corpul/blana animalului vindecat, hainele, încălțămintea, mâna proprietarului, pisici etc.

De ce un câine adult se poate imuniza cu o sigură doză de vaccin iar la pui/tineret de multe ori 3 vaccinări nu sunt suficiente?                                                                                             

Succesul vaccinării depinde de acel moment când titrul anticorpilor maternali nu mai poate neutraliza tulpina vaccinală. Singura problemă este că acest prag critic poate fi oriunde între vârsta de 6-16-20 săptămâni și depinde mult de calitatea tulpinii vaccinale și de numărul particulelor virale din doza administrată. O tulpină vaccinală slabă va fi neutralizată ușor chiar și de un titru scăzut de anticorpi maternali, iar o tulpină puternică în titru mare poate să inducă imunitate și pe un fond ridicat de anticorpi maternali. De exemplu: dacă la un cățel pragul critic este la 16 săptămâni, vaccinurile primite la vârsta de 6-8-12 săptămâni nu au cum să-și facă efectul.                                                                                                  

Din aceste considerente se recomandă că indiferent de numărul vaccinurilor parvo primite, ultima administrare să fie între vârsta de 16-20 săptămâni, iar la pisici ultima doză să fie cât mai aproape de vârsta de 20 de săptămâni deoarece în comparație cu cățelele, pisicile transmit anticorpii maternali puilor într-un titru mult mai mare. 

Anticorpii maternali sunt prezenți în lapte pe toată perioada lactației asigurând protecție puilor?                                                                                                                                          

După primele 24 ore de viață bariera enterală a puilor se modifică și anticorpii maternali chiar dacă vor persista în laptele matern nu vor mai putea ajunge în circulația sistemică a puilor. După închiderea barierei enterale rolul anticopilor maternali din lapte în protejarea puilor împotriva parvovirozei devine nesemnificativ.                                                                                                                                      

Este primordial ca puii să ajungă cât mai repede la colostru și să ingere o cantitate cât mai mare în primele 24 ore de viață.

Cum putem obține o imagine concludentă despre prezența virusului parvo într-un anumit areal și populație de câini/pisici?                                                                                                        

Prin determinarea titrului de anticorpi anti parvovirus al indivizilor adulți nevaccinați.                

Număr mare de indivizi nevaccinați cu imunitate împotriva parvovirozei = areal contaminat intens           

Lipsa anticorpilor la indivizii adulți nevaccinați = virusul este absent/nediseminat în areal  

De ce în anumite perioade incidența cazurilor crește exponențial? Apar tulpini noi și vaccinurile nu mai fac față?                                                                                                                    

Virusul parvo canin este un virus cu ADN destul de stabil. A apărut printr-o mutație a virusului parvo de pisică. În 40 de ani CPV2 a suferit 3 mutații generând tulpinile CPV-2a, 2b și 2c.                    

Până în momentul de față nu a fost semnalată apariția unei sușe noi.                          

Incidența bolii crește ori de câte ori în populație apare un număr suficient de mare de indivizi receptivi neimunizați, care permit propagarea virusului. Într-un efectiv unde peste 75-80% dintre indivizi sunt imunizați și cei 20% fără imunitate vor fi protejați deoarece dinamica virusului și forța de propagare în populație scade exponențial. 

Umiditatea și lipsa razelor solare de asemenea contribuie la supraviețuirea și vehicularea mai ușoară la distanțe mari a virusului în mediu.   

Vaccinurile existente asigură o imunizare puternică de lungă durată dacă sunt administrate după acel prag critic unde anticorpii maternali nu mai pot neutraliza tulpina vaccinală. Acest prag critic poate fi oriunde între vârsta de 6-16 săptămâni.

În cazul puilor care provin de la femele vaccinate sau nevaccinate, dar care traiesc într-un mediu contaminat (fiecare contact nou cu virusul sălbatic va genera un efect de potențare al imunității) titrul de anticorpi maternali va fi mare și sunt șanse mari ca la vârsta de 12 săptămâni vaccinul administrat să fie neutralizat.

Cu ce ne ajută testele rapide de anticorpi?                                                                                                           

În cazul virusului parvo titrul de anticorpi este în corelație directă cu nivelul de protecție. Testele rapide sunt teste calitative care ne arată dacă titrul de anticorpi anti virus parvo este sau nu peste pragul de protecție.   

Pui nevaccinați → ne arată dacă puiul mai are sau nu cantitate suficientă de anticorpi maternali pentru a fi protejat. Putem amâna administrarea primei doze de vaccin dacă testul indică protecție.                          

Pui vaccinați până la vârsta de 20-23 săptămâni un titru peste pragul de protecție nu are relevanță. Nu se poate determina dacă anticorpii detectați sunt maternali sau anticorpi formați în urma vaccinării (în caz de titrare cantitativă se consideră că vaccinarea a fost cu succes dacă titrul inițial crește de 3-4 ori).   

Adulți → oferă o imagine clară despre statusul de protecție împotriva virusului parvo. Animalul trebuie revaccinat doar dacă titrul de anticorpi este sub nivelul de protecție.

Cum putem preveni infecția cu parvovirus?                                                                                

Printr-un program de vaccinare adaptat la individ utilizând un vaccin de calitate.                                    

Ultima administrare din vaccinarea primară sa aibă loc între vârsta de 16-20 săptămâni.                    

Imunizarea de bază se termină cu rapelul de la 1 an.                                                                                   

După imunizarea de bază intervalul revaccinărilor și numărul de valențe administrate trebuie să fie adaptate la individ ținând cont de nevoile pacientului și de statusul epidemiologic al arealului.  

Pentru recomandările WSAVA privind vaccinare câinilor și pisicilor, accesați link-ul de mai jos:                     

https://www.wsava.org/WSAVA/media/Documents/Guidelines/WSAVA-Vaccination-Guidelines-2015.pdf

Cont

Meniu

Share