Cautare
Articole recente

Reacţii adverse postvaccinale la animale de companie III

Partea III

 

Cauzele reacţiilor postvaccinale.

 

Reacţiile postvaccinale apar într-un procentaj relativ mic în comparaţie cu numărul de doze administrate şi apar doar la anumiţi indivizi, motiv pentru care se presupune că particularitatea de individ este factorul principal în manifestarea acestor reacţii. Cele mai impresionante reacţii postvaccinale, care într-adevăr reprezintă o urgenţă medicală, sunt cele de hipersensibilitate de tip I, cu şoc, angioedem şi colaps vascular, simptome ce apar în primele 5-10 minute până la câteva ore postvaccinal.

Această reacţie apare cu o frecvenţă mai mare la câini şi cu o incidenţă mult mai mică la pisici. Rasele toy şi cele de talie mică sunt cele mai predispuse. Aceste reacţii la câini apar aproape exclusiv la vaccinul DHPPiL, DHPPiLR sau R. Paradoxal, de multe ori reacţia apare la primul contact cu antigenul iar la revaccinare, când medicul este pregătit pentru consecinţe, nu se mai maifestă, putând să reapară sau nu la rapelurile anuale.

În majoritatea vaccinurilor polivalente componentele de leptospiroză si rabie sunt inactivate împreună cu un adjuvant. Aceste glicoproteine şi bacterine pot prezenta un puternic caracter alergen la indivizii sensibili. Bacterinele de leptospiroză sunt considerate chiar mai agresive decât glicoproteinele de rabie, iar cantitatea şi natura lor diferă în funcţie de vaccin şi producător.

Totodată s-a observat că administrarea vaccinului de lepto la câteva zile după DHP/DHPPi de multe ori nu a mai determinat apariţia unei reacţii postvaccinale. Din această cauză se consideră că încărcătura antigenică (nr. valenţe/doză) a vaccinului în momentul administrării joacă un rol important în declanşarea reacţiilor adverse. Riscul este cu atât mai mare cu cât volumul de informație ce trebuie procesat de către sistemul imun este mai mare și mai polimorf.

La pisici în comparaţie cu câinii, reacţiile adverse postvaccinale apar cu o incidenţă mult mai mică. Valenţa cu risc din vaccinurile de pisici rămâne R, care la majoritatea vaccinurilor uzuale este reprezentată de glicoproteine de rabie obținute în urma inactivării virusului, componentă care necesită adjuvant.           

Hipersensibilitatea de tip I care apare în urma administrării unui vaccin şi care reprezintă cea mai mare îngrijorare atât pentru medici cât şi pentru proprietari este totodată şi cea mai dezbătută temă în momentul de faţă de către imunologi şi patologi Cum a fost prezentat şi în rândurile de mai sus, aceste reacţii de multe ori par a se manifesta într-un mod lipsit de orice logică sau explicaţie stiinţifică raţională iar medicul veterinar este pus într-o situaţie dificilă în faţa proprietarului.

Explicaţia privind acest paradox al răspunsului imun prezentat mai sus începe să se contureze din ce în ce mai mult în jurul limfocitului T-reglator (LT-reg). Acest limfocit este un modulator foarte important al sistemului imun şi are rol mai ales în prevenirea şi atenuarea reacţiilor imune exagerate si haotice. În momentul în care LT-reg funcţionează sub parametrii optimi, va creşte riscul reacţiilor alergice şi al bolilor autoimune iar în cazul în care funcţionează peste cerinţele fiziologice, va creşte incidenţa bolilor neoplazice.

Etiologia exactă din cauza căreia la anumiţi indivizi apare o eroare (permanentă sau recurentă) în funcţia LT-reg încă nu se cunoaşte în totalitate. Tabloul este considerat unul foarte mozaicat, în care un rol important îl au genetica, epigenetica, alimentaţia, stilul de viaţă, cantitatea de antigen cu care vine în contact organismul în timpul maturizării sitemului imun, imunizările active, adjuvantul etc. iar pentru noi rămâne vizibil doar vârful icebergului, reprezentat de manifestarea simptomele clinice.

O problemă majoră atât în medicina umană cât şi în medicina animalelor de companie o reprezintă numărul din ce în ce mai mare de indivizi cu malfuncţii de LT-reg iar companiile farmaceutice depun eforturi mari în descoperirea unor molecule şi substanţe active cu care se va putea modula cu succes activitatea LT-reg.

 

Prevenirea şi managementul reacţiilor adverse postvaccinale

 

Având în vedere imposibilitatea vizualizării şi preconizării reacţiilor pe care le va avea sistemul imun al animalului vaccinat, pentru limitarea apariţiei reacţiilor adverse, se recomandă respectarea unor principii deontologice cum ar fi:     

- pentru reducerea impactului emoţional, înainte de orice vaccinare, proprietarul trebuie obligatoriu înştiinţat de posibilele reacţii adverse ce pot să apară în urma inoculării unui produs biologic

- pe cât posibil să nu se vaccineze animale bolnave sau febrile (excepţie fiind situaţiile de vaccinare de necesitate)

pentru crearea unui stres imunologic cât mai redus se recomandă adoptarea unor protocoale de vaccinare individualizate în funcţie de pacient şi în funcţie de riscurile epidemiologice ale arealului în care animalul îşi va desfăşura activitatea (ghid vaccinare WSAVA)

- ori de cate ori se adoptă un protocol de vaccinare care diferă de cel indicat de producător este nevoie de acordul în scris al proprietarului

- programarea şi efectuarea vaccinărilor la începutul zilei, ca animalul să poată fi urmărit în primele 12 ore după vaccinare.

- atenţie la câinii de talie mică şi cei sterilizaţi deoarece la aceştia incidenţa reacţiilor adverse este mai mare

- riscul reacţiilor adverse este direct proproţional cu numărul de valenţe din vaccin

- atenţie la rasele cu posibile predispoziţii genetice şi la indivizi cu antecedente de reacţii adverse la diferite medicamente şi vaccinuri

risc mai mare la exemplare care manifestă frecvent reacţii alergice de natură alimentară, atopie, de contact, otite, hot-spot etc. – de recomandat vaccinarea acestor indivizi într-o perioadă când manifestarile alergice apar cu cea mai mică incidență (de preferat iarna în cazul acelor pacienți care manifestă diferite reacții alergice primăvara/vara)

- vaccinul să fie uşor încălzit între palme înainte de administrare 

- vaccinul să rămână un timp cât mai scurt în seringa de administrare 

- viteza de administrare adaptata la calibrul acului pentru a evita distrucţiile tisulare din cauza presiunii mari de inoculare

- folosirea a două ace de seringă, un ac pentru punctionarea fiolelor şi alt ac pentru administrarea vaccinului

-  la indivizii sensibili se recomandă administrarea unei doze de corticosteroid de scurtă durată care nu va interfera cu răspunsul imun, in schimb va preveni manifestarea reacţiilor adverse

- daca produsul permite, componentele de leptospiroză şi cea de rabic la indivizii predispuşi şi cu antecedente să fie administrate în alte zile faţă de polivalent

- se recomandă utilizarea vaccinurilor fără adjuvanţi

 

Concluzii

            Vaccinarea animalelor de companie trebuie considerată un principiu sigur şi esenţial în prevenirea bolilor infecţioase la individ şi în populaţie. Pe baza cunoştinţelor acumulate în ultimele decenii, în care reacţiile adverse postvaccinale au dobândit o importanţă politică şi stiinţifică din ce în ce mai mare, au luat naştere nenumărate recomandări practice cu ajutorul cărora medicul veterinar poate stabili uşor un protocol adecvat de imunizare, individualizat pentru fiecare pacient, reducând astfel la minim incidenţa reacţiilor adverse postvaccinale.         

 

Bibiliografie

1. Hawrylowicz CM si col., Potential role of interleukin 10 secreting regulatory T cells in allergy and asthma. Nat Rev Immunol. 2005;5:271-283.

2. Keppel KE şi col., Quantitation of canine regulatory T cell populations, serum interleukin-10 and allergen-specific IgE concentrations in healthy control dogs and canine atopic dermatitis patients receiving allergen-specific immunotherapyVet Immunol Immunopathol., 2008 Junie 15;123(3-4):337-44

3. Lourenco EV si col, Natural regulatory T cells in autoimmunity.Autoimmunity2011, 44(1):33-42.
4. Kui Wu 
 şi col.IL-10-Producing Type 1 Regulatory T Cells and Allergy, Cellular & Molecular Immunology, 2007 August vol.4,nr.4

5. M. J. DayVaccination of dogs and cats: no longer so controversial?,Veterinarz Record, 2011 Mai 7

6. M.J.DayClinical Immunology of  the Dog and Cat, 2012, Manson Pulishing Ltd, Londra

7. M.J.DayVaccine side efects: Fact and Fiction, Veterinary Microbiology 117 (2006) 51–58

8. Moore GEAdverse events diagnosed within three days of vaccine administration in dogsJ Am Vet Med Assoc.2005 Oct 1;227(7):1102-8
9Moore GE,Adverse events after vaccine administration in cats: 2,560 cases(2002–2005), J Am Vet Med Assoc., 2007, Iulie 1, Vol. 231, Nr. 1

10. O’Neill K si col, Changes in regulatory T cells in dogs with cancer and associations with tumor typeJ Vet Intern Med.2009 Jul-Aug;23(4):875-81

11. Romagnani S., Regulatory T cells: which role in the pathogenesis and treatment of allergic disorders?Allergy. 2006;61:3-14.

12. Schultz R.D.si col., Age and Long-term Protective Immunity in Dogs and Cats, J. Comp. Path. 2010, Vol. 142.

http://www.wsava.org/sites/default/files/VaccinationGuidelines2015.pdf

Related articles

Cont

Meniu

Share